Plantele de gazon sunt plante scunde care se planteaza in partea din fata a acvariului, in locuri intens luminate si neumbrite. Acestea se planteaza in grupulete mici. Dupa ce se ancoreaza singure in substrat cu radacinile, vor forma vlastari care se intind pe orizontala prin substrat. Dun acesti vlastari vor iesi frunzele din substrat la lumina. Prin aceasta intindere pe verticala, aceste plante vor umple locurile initial vizibile dintre locurile de plantare si vor produce un efect asemanator gazonului.
Obtinerea unui gazon frumos si sanatos este dorit de multi acvaristi, insa acest lucru nu este usor; necesita cunostinte usor mai avansate de acvaristica, precum si folosirea unui substrat nutritiv de calitate, lumina intensa si de calitate si fertilizare buna in coloana de apa. Odata obtinut, insa, merita efortul si investitiile.
Aceste plante sunt comercializate, de obicei, plantate in vata minerala in ghivece de plastic. Plantutele se scot din vata cu grija pentru a nu distruge radacinile si sunt impartite in grupulete mici. Acestea se planteaza cu penseta (obligatoriu) la aproximativ 2 cm distanta. Nu este necesar sa se vada (pot fi ingropate complet in substrat). Daca gasesc in acvariu conditiile necesare de crestere, in scurt timp vor iesi primele frunze la lumina si se va putea observa intinderea pe orizontala.
Hemianthus Callitrichoides ‚Cuba’: nu se scoate din vata minerala. Vata este scoasa din ghiveci, se taie partea de jos a acesteia, lasand doar 2 cm grosime de la planta si este impartita planta cu tot cu vata in care este plantata in mici bucati (~0,5 cm diametru). Se planteaza cu penseta, cu tot cu vata in substrat.
Glossostigma Elatinoides: cel mai frecvent este comercializata in forma emersa (crescuta afara din apa). Aceasta forma este mult mai inalta (pana la 7-10 cm). Se scot firele cu grija din vata minerala si se introduc in substrat cu penseta mergand pe orizontala, prin substrat, pentru a ingropa intregul fir in totalitate.
Aceste plante au o tulpina mai groasa cu orientare orizontala, din care cresc atat frunzele, cat si radacinile, numita rizom (vezi foto 2). Cresterea acestor plante se face intr-o singura directie prin aparitia de frunze noi, a caror baza lungeste rizomul. Pe masura ce creste, din el pornesc alti muguri de rizom in lateral, care vor da nastere altor plantute. Acesti noi pui pot fi lasati pe loc, planta avand un aspect ramificat, sau pot fi rupti/taiati si repozitionati.
Principala sursa de procurare a substantelor nutritive pentru acest tip de plante este din apa. Prin urmare, daca se doreste plantarea cu acest tip de plante, folosirea unui substrat nutritiv nu este obligatorie. Pe masura ce planta creste, insa, va produce radacini lungi care se vor ancora in substrat, deci isi va procura si din acest loc hrana.
Aceste plante se ancoreaza in acvariu prin legare de pietre sau lemne. Pentru aceasta se poate folosi nylon de pescuit verde (pentru a-l camufla), ata sau, daca se prind pe crengi, pentru usurinta pot fi folosite coliere identice cu cele folosite pentru a lega in manunchiuri firele electrice. In scurt timp, vor produce radacini prin care se vor prinde singure de acestea si mijloacele de continenta enumerate mai sus nu vor mai fi folositoare.
Rizomul nu se ingroapa in substrat!
Un alt mod de fixare a acestora este prin introducerea radacinilor in substrat. Este imperativ, insa, sa ramana rizomul neacoperit de substrat. In caz contrar, acesta va putrezi. Aceasta metoda este mai greoaie, deoarece pesti pot usor sa scoata radacinile din substrat inainte ca radacinile sa se ancoreze singure si planta va pluti. De obicei, magazinele specializate comercializeaza aceste plante plantate in mici ghivece de plastic, in vata minerala. O alternativa la plantarea directa in substrat este, in acest caz, plantarea cu tot cu vata minerala din ghiveci prin ingroparea acesteia in substrat. In acest fel, planta va ramane la fund si nu vor fi lezate nici radacinile.
Aceste plante pornesc dintr-un bulb care este ingropat in substrat si din care pornesc frunze si radacini. Aceste plante au o viteza foarte mare de crestere si de inmultire. Cryptocorynele se inmultesc prin aparitia unor vlastari la nivelul bulbului din care cresc plante noi in imediata vecinatate a plantei mame. Acesti pui vor da un aspect mai des plantei mama. In 2-3 luni de la plantare, daca este scoasa din substrat, o planta mama poate avea pana la 40 pui pe acelasi bilb. Acestia se separa usor si pot fi replantati. Tot din bulb pot aparea vlastari care ajung prin substrat la distanta de planta mana si dau nastere la lante fiice la distanta, insa care vor ramane conectare de planta mama. Echinodorusii se inmultesc prin aparitia unei tije lungi care deseori iese din acvariu. Pe aceasta tija sunt o serie de noduri de unde rasar plante fiice. Tot la nivelul nodurilor, daca acestea se afla deasupra apei rasar flori. Inmultirea echinodorusilor se face prin separarea puilor de pe noduri si plantarea lor in substrat. Inmultirea prin seminte este mai rara, insa posibila.
Aceste plante sunt comercializate de obicei plantate in vata minerala, in ghivece din plastic. Deseori aceste plante sunt crescute emers (in afara apei) si dupa ce sunt introduse in apa (submers) sunt nevoite sa isi schimbe metoda de respiratie si de asimilare a substantelor nutritive, asa ca isi schimba frunzele. Frunzele vechi pur si simplu se inmoaie si se dezintegreaza, putand exista posibilitatea de a disparea aparent complet planta. Acesta nu este un motiv de panica, deoarece in scurt timp (1-2 saptamani), frunzele submerse vor aparea, ajungand la inaltmea maxima in 1-2 luni.
Dupa indepartarea din vata minerala, este nevoie sa fie scurtate radacinile; se lasa doar 2 cm lungime. Frunzele degradate se indeparteaza manual. Se planteaza manual la locul dorit, avand grija sa se lase destul loc in jurul acelui loc, deoarece unele (Echinodorus Sp.) pot ajunge la dimensiuni foarte mari si necesita loc mult.
Plantele stem sunt plante formate din fire care au radacina individuala. Acestea se planteaza pe suprafete mai mari, obtinand aspectul de tufa. Pentru a obtine o aspect frumos, aceste fire se planteaza in grupuri de mai multe fire intr-un loc, folosind o penseta speciala de acvaristica sau cu mana. Se prefera folosirea unei pensete, deoarece usureaza munca acvaristului. Numarul firelor pe grup depinde de latimea unui fir. Unele plante subtiri (ex. Rotala Rotundifolia) se planteaza in grupuri de ~5 fire la ~3 cm distanta unul de altul. Altele mai late (ex. Eusteralis Stelata, Ludwigia Inclinata ‚Cuba’) se planteaza in grupuri de 2-3 fire la 5-7 cm distanta.
Aceste plante cresc foarte lungi si trebuiesc tunse in permanenta si replantate. La aceste plante, partea aspectuoasa este varful. Se poate opta la a tunde acestea lasand tulpinile pe loc, sau la taierea de la nivelul substratului, scurtarea lor si replantarea varfurilor. Daca se lasa tulpinile pe loc, din varful taiat vor porni noi pui (~2-3 pui/tulpina), in scurt timp recapatandu-si aspectul frumos de tufa vie. Daca se arunca tulpinile de la baza si se replanteaza varfurile, tunsul va dura mai mult, insa tufa va fi in permanenta frumoasa.
In momentul de fata se folosesc in acvaristica zeci de specii de muschi acvatic. Acesta este preferat de cei care au creveti in acvariu. Moss-ul (eng. muschi de apa) poate constitui scunzatoarea perfecta pentru creveti, mai ales a puilor acestora si in acelasi timp, pe masura ce se invecheste in acvariu, reprezinta o sursa buna de hrana pentru acestia deoarece in el se dezvolta o multitudine de microorganisme. Moss-ul este si foarte aspectuos in acvariu, putand fi folosit pentru a umple spatiul dintre pietre, poate fi prins pe lemne creand aspect de coroana de copac, insa utilizarile sunt limitate doar de creativitatea acvaristului.
Pus liber in acvariu, de obicei moss-ul va pluti. Pentru a fi ancorat, pot fi folosite plase sau nylon de pescuit verde. Cele mai utile plase sunt plasele pentru tantari verzi (pentru camuflaj) cu fire subtiri (pentru a nu impiedica accesul la lumina) si cu ochiuri de 0,5-1 cm (nici prea mici ca sa-l umbreasca si nici prea mari ca sa nu il ancoreze). Pe masura ce creste, mossul se prinde singur de suportul sau. Pentru o forma frumoasa este imperativa ancorarea. In caz contrar creste sub forma de mingi de muschi, nearatadu-si adevaratul aspect.
Muschiul trebuie tuns macar odata la 1-2 luni, pentru ca pe masura ce creste se desprinde si incepe sa pluteasca.
Ultima actualizare ( Duminică, 29 August 2010 15:27 )
Magazin Nevertebrate.ro
Nevertebrate.ro va ofera o gama larga de creveti, melci acvatici, plante de acvariu, produse de nano-acvaristica si altele. Vizitati magazinul nostru !
Autentificare
JoomlaStats Activation
You are here:HomeAcvaristica Amenajarea acvariului Plantarea acvariului
Nevertebrate.ro va ofera o gama larga de creveti, melci acvatici, plante de acvariu, produse de nano-acvaristica si altele. Vizitati 
